Am promis că revin cu ceva mai concret, eventual cu o soluție de răspuns la întrebările inițiate de Comisia Europeană pe tema modificării legislației din domeniului dreptului de autor. Și pentru că am stat și m-am tot gândit care ar fi subiectul asupra căruia aș reveni cu cel mai mare drag, mi-am adus aminte de DRM, mai precis de un articol pe care l-am scris acum o gramadă de vreme și care care poate fi urmărit/citit AICI. Sau AICI, dacă vă place mai mult de Bogdan Manolea :).
În acest studiu intitulat Dreptul Utilizatorului Internet abordez problematica DRM-urilor și pentru a nu vă împovăra cu un text prea lung, redau aici un un paragraf care mi s-a părut destul de concludent:
În vederea prevenirii și limitării oricăror acțiuni asupra operelor protejate, s-a creat astfel, în beneficiul deținătorilor de drepturi, posibilitatea utilizării tehnologiilor eficiente, înțelegându-se prin acestea cele care „permit controlul de către titularii de drepturi în baza aplicării unui cod de acces sau a unui proces de protecție, cum ar fi criptarea, bruierea sau alte transformări ale lucrării sau ale unui obiect protejat, sau a unui mecanism de control al copierii”. O astfel de tehnologie care, practic, creează posibilitatea atât a unui control al accesului cât și a unui control al copierii, echivalează cu posibilitatea exercitării drepturilor conferite titularilor, în mod exclusiv, nelimitat. Este ceea ce decizia Curții Supreme din Canada cataloga a fi control excesiv, o astfel de tehnologie permițând în orice moment abuzuri ale titularilor, în dezavantajul utilizatorilor, cu reale repercusiuni asupra disponibilității care trebuie să caracterizeze operele în general pentru a permite accesul la cultura, la informație, stagnând într-o ultimă etapă dezvoltarea, progresul. Legalizarea TPM a condus indiscutabil la imposibilitatea impunerii prevederilor aferente excepțiilor și limitelor dreptului de autor.
Ce sunt măsurile tehnice de protecție?
În legea română, care preia de altfel dispozițiile europene, există un capitol special (III) dedicat măsurilor tehnice de protecție, o definiție a acestora regăsindu-se la art.138 indice 5 alin.(2) “prin măsuri tehnice, în sensul prezentei legi, se înțelege utilizarea oricărei tehnologii, a unui dispozitiv sau a unei componente care, în cadrul funcționării sale normale, este destinată să împiedice sau să limiteze actele care NU sunt autorizate de titularii drepturilor recunoscute prin prezenta lege.” Titularii au în concluzie dreptul de a aplica un cod sau orice alt procedeu de protecție, inclusiv criptarea pentru a „limita o utilizare ilegală”. Dar ce înseamnă oare o utilizare ilegală în contextul în care există anumite prevederi care, DIMPOTRIVĂ, îi permit userului accesul în vederea unei copieri private?
Este adevărat că există următorul paragraf:
Titularii de drepturi care au instituit măsuri tehnice de protecție au obligația de a pune la dispoziție beneficiarilor excepțiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a), c) și e), art. 33 alin. (2) lit. d) și e) și la art. 38 mijloacele necesare pentru accesul legal la opera
și totuși, dacă este să luăm cazul concret al unui simplu user e-book, ce se întâmplă dacă acesta vrea să folosească textul cărții pentru o lucrare personală sau pentru crearea unei parodii? Întreb pentru că nici copia privată și transformările de tip parodie NU se află printre articolele indicate în paragraful de mai sus, ceea ce înseamnă că, deși titularii au obligația să permită accesul la opere pentru reproducerile juridiciare ori persoanelor cu handicap, acelorași titulari NU le este impusă nicio obligativitate în ceea ce privește copia privată.
Și copia privată înseamnă mult, oameni buni, la fel de mult însemnând și posibilitatea de a transforma un conținut în vederea creării unei parodii, care deși este permisă de lege, poate fi LIMITATĂ prin acțiunea titularului. El însuși poate să decidă dacă poți sau nu să preiei textul sau imaginea și să il arăți copilului sau unui prieten sub forma uui print ori să integrezi același text într-un video și altele asemenea.
Întrebările Comisiei privind DRM și TPM
M-am folosit ca de obicei de o introducere poate prea lungă pentru a trece la subiectul de azi, care este totuși consultarea europeană privind legea copyright. Mult am spus, dar poate util. Tot pentru cei mai puțin familiarizați clarific, acronimul DRM este folosit pentru sistemele de gestionare a drepturilor iar TPM pentru măsurile tehnice de protecție efectiv aplicate.
Sunt câteva întrebări care ating în mod indirect subiectul DRM, adică al măsurilor tehnice/tehnologice de protecție și al sistemelor de gestionare a acestora sau prin intermediul cărora ar putea fi expusă necesitatea unui noi reglementări a sistemelor tehnice de protecție și anume Întrebările 13 și 80:
Întrebarea 13 – Ați întâmpinat restricții/limitări în momentul în care ați încercat să revindeți fișierele digitale pe care le-ati achiziționat (mp3, e-book)?
Întrebarea 80 – Există alte aspecte importante legate de legislația europeană din domeniul copyright? Vă rugăm explicați și indicați cum ar putea fi rezolvate acestea.
Răspunsul în concret ar trebui să privească situația/circumstanța exactă în care v-ați aflat și în care v-ați confruntat cu o anumită restricție în utilizare. Este util dacă indicați platforma online care impunea restricția în cauză sau felul restricției.
Restricții în utilizarea unui kindle ebook
Aș lua ca exemplu un kindle ebook. Ebook-urile au de obicei limitări precum copierea, printarea și redistribuirea. Mai sunt interdicții în ceea ce privește numărul de device-uri pe care care se poate citi ebook-ul. Mai jos, am redat două exemple de pe AMAZON.com și unul găsit în termenii și condițiile de achiziționare ale ebook-urilor de pe EBOOKS.com
Fiecare astfel de limitare este explicată printr-o măsură tehnică de protecție aplicată de titularul de drepturi la nivelul operei. Sunt sigură că, în cele mai multe dintre cazuri, deși ați folosit și/sau folosiți în mod frecvent kindle, nu ați fost atent la restricțile existente sau le-ați considerat ca făcând parte din sistem ori inevitabile unei astfel de utilizări.
Dacă însă ați încercat să copiați, respectiv să printați anumite imagini dintr-un ebook pentru a le folosi în cadrul unui proiect personal și ați observat că printarea/copierea este imposibilă, atunci poate ar fi cazul să transmiteți Comisiei Europene că măsurile tehnice de protecție NU ar trebui să restrângă accesul la opere, atâta timp cât există excepția copiei private. Util ar fi să descrieți în concret situația, tipul de fișier digital, eventual platforma de vânzare și prețul pe care l-ați plătit precum și utilizarea concretă de care ați fost privat.
Întrebarea nr.13 vorbește de cazul concret în care vreți să reditribuiți fișiere digitale, dar vă puteți folosi de această întrebare pentru a expune orice altă dificultate pe care ați întâmpinat-o în legătură cu utilizarea unui ebook, așa cum am redat în exemplul de mai sus.
Sau vă puteți folosi de Întrebarea 80 care deschide loc dezbaterii absolut oricărui subiect legat de copyright, pentru a putea reitera același aspect al necesității unei corecte reglementări a drepturilor titularilor de a aplica măsuri tehnice de protecție.
Mult mai frumos o spunea Amelia Andersdotter:
Ar trebui clarificat ca aplicarea măsurilor tehnice de protecție să nu împiedice (să nu restrângă în exercitare) niciunul dintre drepturile și oportunitățile acordate utilizatorilor (în general)/publicului. De asemenea, prin aplicarea măsurilor tehnice de protecție nu ar trebui să fie încălcate prevederile corespunzătoare excepțiilor și limitelor drepturilor de autor, astfel cum acestea se regăsesc la nivel legislativ. Vrem ca legiuitorii să stabilească care sunt exact drepturile userului (publicului larg).
