Pai de ce ai vrea să o modifici, de ce te-ar interesa să te implici într-un proces laborios, fără să ai niciun avantaj? Înainte de a răspunde la vreuna din aceste întrebări, întreabă-te dacă procesul este într-adevăr complicat și mai ales dacă esti sigur că NU ai chiar niciun beneficiu din schimbarea legislației europene privind copyright-ul.

Uite, mă întreb câți dintre cei care activează în agenții de advertising realizează că o reglementarea a unei excepții pentru remixarea în scop comercial ar fi chiar o necesitate pentru domeniul în care lucrează. Aș răspunde puțini ☺ și nu ar fi chiar de învinovățit, fiind o muncă atât de în beneficiul brandului/al ownerului, ajung, în mod inevitabil, să facă o confuzie de interese sau, cel puțin, să nu își mai identifice așa ușor interesul creativ. Ori să nu știe ce e ăla, să creadă că este creativ doar ca rezultat al propriilor calități, fără a conta sau a fi nesemnificativ efectul cantității și calității materialelor/resurselor ajunse de-a lungul timpului la dispoziția lui.

Oricum, un exercițiu simplu ar fi de luat în considerare – gândiți-vă ce ar însemna pentru un creativ resurse inepuizabile, din orice teritoriu european, accesibile fără cost, în vederea oricărei transformări de tip remix. Întreb asta pentru că în prezent nu prea poți jongla cu operele altuia. Indiferent cât de inedită este transformarea, ea nu poate fi altceva decât o operă derivată, la a cărei dezvoltare este îndreptățit doar autorul/titularul. Poate ai noroc ca rezultatul transformării să fie o caricatură și spui “gata, am rezolvat situația cu excepția parodiei”, dar ce faci când afli că nu peste tot în lume lucrurile sunt atât de simple și că, în tări europene precum Ungaria și Anglia, parodia nu este reglementată în mod expres de legislația în vigoare, această formă de transformare a unei opere preexistente neregăsindu-se printre excepțiile acceptate de legea internă.

Să nu deviem totuși cu parodia (și promit să nu vă mai țin în teasing asta și să postez cât de curând un articol dedicat parodiei și numai ei).

După ce ai realizat că poți fi direct implicat, încearcă să gândești la rece pentru că în treaba asta e nevoie totuși de o doză de obiectivitate; înainte de a decide dacă vrei sau nu să schimbi legea copyright, asigură-te că nu ești dus de valul celor care cred că a folosi torrenți este un act total necivilizat, de care toată lumea trebuie să afle că stăm departe și nu ne atingem.”

Asta am scris acum două săptămâni, de aici și ghilimelele textului, acum aș spune doar – “haide să haidem, să nu pierdem timpul de pomană căci consultarea publică s-a prelungit cu o perioadă de încă o lună”.

WOW, sounds great! (deadline extended)

Dacă inițial termenul pentru consultarea publică se sfârșea la începutul lunii februarie, acum răspunsurile pot fi transmise inclusiv pe 5 martie 2014. Mai avem în concluzie timp să ne organizăm și să răspundem, implicându-ne în ceea ce înseamnă law making la nivel european. Na, sună și pompos!

Este foarte simplu să îți exprimi opinia – GHID PRACTIC

M-am gândit că un prim pas ar fi să explic ce trebuie făcut, cât de simplu este de transmis informația/opinia/părarea ta. Mai jos, punctual, câteva lucruri pe care cred că trebuie să le știm înainte de a decide dacă merită să ne facem auzite opiniile, observațiile, experiențele noastre cu legătură directă în ceea ce privește crearea de opere, protejarea, utilizarea lor (etc):

1. Ce însemnă de fapt legea copyright?

Evident că termenul de lege a copyright-ului nu înseamnă nimic sau luată la bani mărunți, sintagma nu redă nici pe departe realitatea pentru ca NU există o lege europeană a copyright-ului. NU există un singur act normativ care să reglementeze aspectele de copyright la nivelul UE ci doar un ansamblu de directive și regulamente care acoperă DOAR o parte din ceea ce înseamnă copyright, restul fiind reglementat la nivel intern de fiecare stat membru în parte.

Principalele acte normative europene ar fi:

• Directiva 2001/29/EC – denumită și Copyright Directive, cu titlul complet – “Directiva privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională”;
• Directiva 2009/24/EC – privind protecția juridică a programelor pentru calculator;
• Directiva 96/9/EC – privind protecția juridică a bazelor de date;
• Directiva 93/83/EEC – privind coordonarea anumitor norme referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe aplicabile difuzării de programe prin satelit și retransmisiei prin cablu;
• Directiva 2012/28/UE – noua directivă europeană care reglementează operele orfane denumită Orphan Works Directive, sub titlu oficial – “Directiva privind anumite utilizări permise ale operelor orfane”;
• Directiva 92/100/EEC – privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale;
• Directiva 93/98/EEC – privind armonizarea duratei de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe;
• Directiva 98/84/EC – privind protecția juridică a serviciilor cu acces condiționat sau întemeiate pe aceste servicii;
• Directiva 2001/84/EC – privind dreptul de suită în beneficiul autorului unei opere de artă originale;
• Directiva 2004/48/EC – privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• Directiva 2006/116/EC – privind durata de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe;
• Regulamentul 1383/2003 – privind intervenţia autorităţilor vamale împotriva mărfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală, precum şi măsurile care trebuie aplicate mărfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală.

Eu pe astea le cunosc, dacă mi-a scăpat vreuna, aș aprecia dacă mi-ați spune.

2. Cine poate răspunde la întrebările Comisiei Europene?

Răspuns corect – ORICINE.

Nu trebuie să fii jurist sau avocat, nu trebuie să activezi în vreun domeniu anume, trebuie doar să ai o părere cu privire la ce ar trebui să se schimbe sau ce ar trebui păstrat în ceea ce privește copyright-ul.
Diverse categorii de persoane sunt identificate și în ghidul consultării publice, acestea fiind:

• utilizator de orice fel sau consumator (internet user, subscriber, researcher, student) SAU reprezentant al userilor/consumatorilor;
• user al instituțiilor de orice fel precum școli, licee, universități, centre de cercetare, librării, arhive ori reprezentant ai acestora;
• autor sau interpret ori reprezentant ai acestora;
• producător, publisher, organism de televiziune/radiodifuziune ori reprezentant ai acestora
• intermediar/ditribuitor/furnizor de servicii precum: furnizor de servicii online, deținător de platforme de jocuri ori social media, motoare de căutare, aști participanți in sector informatic) ori reprezentant ai acestora
• oragnisme de gestiune colectivă
• autorități publice
• state membre
• alții ☺

3. Cum răspundem la întrebări?

Sunt 80 de întrebări, dar NU este obligatoriu să răspundem la toate. Și nici măcar să transmitem răspunsul în engleză. Vă puteți exprima opinia în română, răspunzând la una sau la oricâte alte întrebări doriți.
Nu există tipare de răspuns, dar se recomandă ca opinia să fie personală, formulată în cuvinte proprii, care să identifice eventual situații sau conjuncturi în care am participat personal sau pe care le-am interpretat, analizat, studiat în mod direct.

4. Cum transmitem răspunsul?

Documentul Comisiei va fi completat în chiar textul acestuia, putând fi transmis prin email către markt-copyright-consultation@ec.europa.eu
Opinia poate fi exprimată și online, prin parcurgerea anumitor pagini web. Este un model pe care îl recomandă Amelia, util și ușor.

5. Vor deveni publice răspunsurile noastre?

Da, numele și răspunsurile noastre pot deveni publice, cu excepția cazului în care solicităm în mod expres păstrarea anonimă a acestor date. Există și un privacy Statement pe care îl puteți analiza în detaliu la momentul completării documentului de răspuns.

Revin în curând cu variante de răspuns și vă adresez rugămintea de a participa, eventual de a îmi transmite opinia voastră, eventualele întrebări sau nelămuriri pe care le-ați avea în legătură cu această consultare publică, cu metodele de răspuns, cu răspunsurile pe care intenționați să le transmiteți.

Detalii mai multe și mai documentate puteți afla de la Amelia, care, mult mai conștiincioasă decât mine, a identificat și întrebările cheie împreună cu câteva variante de răspuns sau indicații practice de a răspunde.

Multumesc și succes!