Credeam ca regulile comertului electronic sunt destul de clare intr-atat incat fiecare comerciant sa isi permita, chiar si fara avizul unul profesionist, demararea unei afaceri oneste, legale si civilizate in Romania. Se pare ca m-am inselat.

S.C. Cromadi Soft S.R.L., S.C. Estonet S.R.L. si S.C. Nahua Trading S.R.L. administreaza in paralel trei site-uri de licitatii disponibile la adresa www.pretincredibil.ro, www.PretBomba.ro, respectiv www.onlinebid.ro . Modalitatea concreta de desfasurare a asa ziselor licitatii, modul de informare a consumatorului si de incheiere a relatiei comerciale cu acesta incalca in toate aceste trei cazuri Legea comertului electronic, Ordonanta privind protectia consumatorilor si cea privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, precum si Legea privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii. Pe langa aceasta, procesul de inducere in eroare al utilizatorului ar putea intruni elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune prevazuta in art.215 c.pen.

Dar de ce acuzam fara sa explicam?

In toate situatiile sunt prezentate oferte de produse la preturi modice pentru inceperea licitatiilor. Pentru a licita fiecare participant trebuie sa cumpere credite care variaza intre 25 si 900 de lei in cazul platii cu cardul si intre 5 si 10 euro in cazul platii prin sms. Cumpararea creditelor nu asigura achizitionarea produselor, acestea fiind folosite doar pentru licitatii – sumele in cauza diminuandu-se corespunzator cu ocazia fiecarui bid. Cam in asta ar consta teoretic totul pentru ca practic, asa cum fiecare utilizator va putea remarca citind regulile „jocului”:

1. „PretBomba isi rezerva dreptul de a descalifica temporar sau permanent un utilizator” in cazul in care „dupa opinia societatii acel utilizator a incalcat regulile site-ului” („gaselnita inedita” sfideaza inteligenta medie a utilizatorului roman) (dar, ne putem intreba care opinie, exprimata unde si a carei societati anume? 🙂

2. „Utilizatorii inteleg ca estimarea de preturi nu reprezinta in nici un mod o obligatie sau vreun fel de garantie din partea Estonet SRL” (adica cumparati dar nu stiti exact la ce pret);

3. Creditele folosite nu asigura cumpararea produsului in sensul ca ulterior licitatiilor si indiferent de numarul de credite folosite in acest sens, utilizatorul va trebui sa plateasca integral pretul final al produsului, asta bineinteles daca nu exista „nesansa” ca ultimul ofertat sa fie „simulat” (userul nu are posibilitatea de a controla provenienta altor biduri);

4. „Imaginile publicate pe site au titlu de exemplu” (daca aceste imagini avea doar caracter estetic nu ne-ar deranja, dar cand acestea contin fotografii de produs si oferte de pret, cred ca lucrurile stau putin diferit!)

5. „Organizatorul acestei licitatii pe Internet isi rezerva dreptul de a modifica oricand si in orice mod oricare dintre prevederile din prezentul acord sau prezentul acord in intregime, fara nici o notificare prealabila si fara a fi obligat sa indeplineasca vreo alta formalitate fata de utilizatori” (sau ne rezervam dreptul de a fi „abuzivi” modificand unilateral un contract si asa cu riscuri multiple)

6. „Utilizatorii sunt de acord in mod expres ca folosirea acestui site si cumpararea produselor sau a serviciilor se face pe propriul risc” (o fraza care intr-un fel poate sa placa prin sinceritatea transanta)

Want more? 🙂

Daca da, puteti cumpara sau macar incerca sa cumparati oricare dintre produsele tentante de genul iphone, camera video canon sau macar un epilator de ultima generatie! Cu siguranta o asemenea experinta nu va poate decat imbogati!

Trecand peste ironii, pe care de altfel, cu greu le putem stapani, afacerea celor trei firme (care nu m-ar mira sa aiba asociati identici) poate aduce castiguri imense profitand de slabiciunea, necunostinta sau lipsa de experienta a multor utilizatori. Pentru usurinta unui calcul putem exemplifica ca un produs care incepe de la suma de 1 leu si se termina la 50, aduce un profit administratorilor de site de 6.250 lei (adica 62 de milioane de lei vechi pentru ca efectul sa fie mai rasunator) (se imparte suma finala la 0,02 – valoarea unei licitatii pentru a verifica cate licitatii au fost facute pentru produsul respectiv si in cazul de fata numarul este de 2500 de licitatii; pentru fiecare licitatie se consuma maxim un credit cu o valoare aproximativa de 2,5 lei; in final se inmulteste 2,5 cu 2500)

Ce nu stiu administratorii de site:
1. O licitatie presupune o vanzare si o cumparare, adica implicarea ambelor parti intr-o relatie contractuala de tipul vanzare-cumparare cu efecte obligationale pentru ambele parti – cumparatorul trebuie sa achite pretul, vanzatorul trebuie sa predea produsul. Indiferent ca ii spuneti licitatie, joc, intrecere sau prosteala, pe fond va fi evaluata tot ca o vanzare-cumparare, intrunind toate caractertisticile acesteia.

2. Cumparatorii persoane fizice ale produselor oferite spre vanzare se numesc consumatori, legea romana, europeana si internationala oferind un cadru adecvat de protectie speciala a acestora, cadru normativ care impune ofertantilor la vanzare anumite obligatii, pe care din pacate nu le respecta niciuna din cele trei firme, precum afisarea unui pret corect si informarea completa asupra caracteristicilor de produs (cu titlu de exemplu).

3. Mai mult decat atat, pentru ca oferta de vanzare, respectiv vanzarea propriu-zisa este incheiata prin Internet, contractarii i se aplica regulile speciale inscrise in dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, act normativ care, de asemenea obliga comerciantii sa „informeze consumatorul in timp util, corect si complet si fara echivoc asupra identitatii comerciantului, punand la dispozitia acestuia adresa si modalitatile de contactare a acestuia, telefon/fax, e-mail si codul unic de inregistrare” (in afara numelui firmei, nu sunt disponibile alte informatii)

– acceasi lege obliga comerciantii in ceea ce priveste informarea completa si corecta, fara echivoc, asupra caracteristicilor de produs, asupra perioadei de valabilitate a ofertei si a pretului, asupra dreptului de denuntare unilaterala a contractului, etc.

4. In cazul in care, prin absurd, comerciantii in cauza sau altii, s-au gandit ca afacerea se poate incadra in exceptia de aplicabilitate oferita prin art.6 pct.f) din mentionata Ordonanta a Guvernului nr.130/2000 („Dispozitiile prezentei ordonante nu se aplica contractelor incheiate in cadrul vanzarilor la licitatie”) si pe cale de consecinta, urmand aceasta ipoteza, ar exista posibilitatea pentru cele trei firme de a nu fi supuse regimului juridic mai sus descris, contra argumentul ar fi pe scurt:

– licitarea propriu-zisa se realizeaza printr-o promisiune simpla de cumparare a unui produs si nu presupune plata unor sume pentru fiecare bid, asa cum se intampla in cele trei cazuri, unde administratorii impun participarea prin cumpararea anumitor credite;

– admit evident ca dispozitia putea fi completata corespunzator cu fraza „la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal” asa cum se intampla in cazul Art. 3 din Legea nr. 449/2003, republicata 2008, privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora;

– chiar si in circumstanta in care ar exista cineva care ar cataloga aceasta metoda de vanzare ca fiiind „licitatie” regulile vanzarii – cumpararii de produse consumatorilor tot se vor aplica, cumparatorii fiind persoane fizice

5. Nu in ultimul rand, consider ca modul concret de ofertare, de inducere in eroare a consumatorilor si de incheiere a contractelor de vanzare in acest caz pot corespunde elementelelor constitutive ale infractiunii de inselaciune prevazuta in art. 215 C. pen.

“(1) Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.
(2) Inselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(3) Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stiute, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.”

Cam atat, nu am nicio concluzie sau mai bine: „Revin in scurt timp cu informatii!” 🙂