Supravegherea umană

(1)   Sistemele de IA cu grad ridicat de risc sunt proiectate și dezvoltate astfel încât, prin includerea de instrumente adecvate de interfață om-mașină, să poată fi supravegheate în mod eficace de către persoane fizice în perioada în care sunt utilizate.

(2)   Supravegherea umană are ca scop prevenirea sau reducerea la minimum a riscurilor pentru sănătate, siguranță sau pentru drepturile fundamentale, care pot apărea atunci când un sistem de IA cu grad ridicat de risc este utilizat în conformitate cu scopul său preconizat sau în condiții de utilizare necorespunzătoare previzibilă în mod rezonabil, în special în cazurile în care astfel de riscuri persistă în pofida aplicării altor cerințe prevăzute în prezenta secțiune.

(3)   Măsurile de supraveghere sunt proporționale cu riscurile specifice, cu nivelul de autonomie și cu contextul utilizării sistemului de IA cu grad ridicat de risc și se asigură fie prin unul dintre următoarele tipuri de măsuri, fie prin ambele:

(a)	măsuri identificate și încorporate, atunci când este fezabil din punct de vedere tehnic, în sistemul de IA cu grad ridicat de risc de către furnizor înainte ca acesta să fie introdus pe piață sau pus în funcțiune;

 

(b)	măsuri identificate de furnizor înainte de introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a sistemului de IA cu grad ridicat de risc și care sunt adecvate pentru a fi puse în aplicare de implementator.

(4)   În scopul punerii în aplicare a alineatelor (1), (2) și (3), sistemul de IA cu grad ridicat de risc este pus la dispoziția implementatorului astfel încât persoanelor fizice cărora li se încredințează supravegherea umană să li se permită, în funcție de următoarele și proporțional cu acestea:

(a)

să înțeleagă în mod corespunzător capacitățile și limitările relevante ale sistemului de IA cu grad ridicat de risc și să fie în măsură să monitorizeze în mod corespunzător funcționarea acestuia, inclusiv în vederea depistării și abordării anomaliilor, disfuncționalităților și performanțelor neașteptate;

 

(b)

să rămână conștiente de posibila tendință de a se baza în mod automat sau excesiv pe rezultatele obținute de un sistem de IA cu grad ridicat de risc (prejudecăți legate de automatizare), în special în cazul sistemelor de IA cu grad ridicat de risc utilizate pentru a furniza informații sau recomandări pentru deciziile care urmează să fie luate de persoanele fizice;

 

(c)	să interpreteze corect rezultatele sistemului de IA cu grad ridicat de risc, ținând seama, de exemplu, de instrumentele și metodele de interpretare disponibile;

 

(d)	să decidă, în orice situație anume, să nu utilizeze sistemul de IA cu grad ridicat de risc sau să ignore, să anuleze sau să inverseze rezultatele sistemului de IA cu grad ridicat de risc;

 

(e)	să intervină în funcționarea sistemului de IA cu grad ridicat de risc sau să întrerupă sistemul prin intermediul unui buton „stop” sau al unei proceduri similare care să permită sistemului să se oprească în condiții de siguranță.

(5)   În cazul sistemelor de IA cu grad ridicat de risc menționate în anexa III punctul 1 litera (a), măsurile menționate la alineatul (3) de la prezentul articol sunt de așa natură încât să asigure că, în plus, implementatorul nu ia nicio măsură sau decizie pe baza identificării care rezultă din sistem, cu excepția cazului în care identificarea respectivă a fost verificată și confirmată separat de cel puțin două persoane fizice care au competența, pregătirea și autoritatea necesare.

Cerința unei verificări separate de către cel puțin două persoane fizice nu se aplică sistemelor de IA cu grad ridicat de risc utilizate în scopul aplicării legii sau în domeniul imigrației, al controlului la frontiere ori al azilului, în cazurile în care dreptul Uniunii sau dreptul intern consideră că aplicarea acestei cerințe este disproporționată.