Ratificat prin Legea nr.3/1998 privind aderarea României la aranjamentele instituind o clasificare internaţională în domeniul proprietăţii industriale

ARTICOLUL 1
Constituirea unei uniuni speciale; adoptarea unei
clasificări internaţionale

Ţările cărora li se aplică prezentul aranjament sunt constituite ca uniune specială şi adoptă o clasificare comună pentru elementele figurative ale mărcilor, denumită în cele ce urmează clasificarea elementelor figurative.

ARTICOLUL 2
Definiţia şi depunerea clasificării elementelor figurative

(1) Clasificarea elementelor figurative este constituită dintr-o listă a categoriilor, diviziunilor şi secţiunilor în care sunt clasificate elementele figurative ale mărcilor, însoţită, dacă este cazul, de note explicative.
(2) Această clasificare este conţinută într-un exemplar original, în limbile engleză şi franceză, semnat de directorul general al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, denumite în cele ce urmează director general şi, respectiv, Organizaţie, şi este depusă acestuia în momentul în care prezentul aranjament este supus semnării.
(3) Modificările şi completările menţionate la art. 5 (3) (i) sunt, de asemenea, conţinute într-un exemplar original, în limbile engleză şi franceză, semnat de directorul general şi depus acestuia.

ARTICOLUL 3
Limbile oficiale ale clasificării elementelor figurative

(1) Clasificarea elementelor figurative este întocmită în limbile engleză şi franceză, ambele texte având aceeaşi autenticitate.
(2) Biroul internaţional al Organizaţiei, denumit în cele ce urmează Biroul internaţional, stabileşte texte oficiale ale clasificării elementelor figurative, în limbile pe care Adunarea menţionată la art. 7 le va putea desemna în baza prevederilor alin. (2) a) (vi) al articolului respectiv, consultându-se cu guvernele interesate.

ARTICOLUL 4
Aplicarea clasificării elementelor figurative

(1) Sub rezerva obligaţiilor impuse de prezentul aranjament, întinderea clasificării elementelor figurative este aceea care îi este atribuită de fiecare ţară a Uniunii speciale. În special, clasificarea elementelor figurative nu leagă ţările Uniunii speciale în ceea ce priveşte întinderea protecţiei mărcii.
(2) Administraţiile competente ale ţărilor Uniunii speciale au dreptul de a aplica clasificarea elementelor figurative ca sistem principal sau ca sistem auxiliar.
(3) Administraţiile competente ale ţărilor Uniunii speciale vor indica, în titlurile şi publicaţiile oficiale ale înregistrărilor şi reînnoirilor de mărci, numerele categoriilor, diviziunilor şi secţiunilor în care trebuie să fie încadrate elementele figurative ale mărcilor respective.
(4) Aceste numere vor fi precedate de menţiunea “clasificarea elementelor figurative” sau de o prescurtare hotărâtă de Comitetul de experţi menţionat la art. 5.
(5) Orice ţară poate declara, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare, că îşi rezervă dreptul de a nu indica numerele tuturor sau unei părţi din secţiuni în titlurile şi publicaţiile oficiale ale înregistrărilor sau reînnoirilor de mărci.
(6) Dacă o ţară a Uniunii speciale încredinţează înregistrarea mărcilor unei administraţii interguvernamentale, ia toate măsurile posibile pentru ca această administraţie să aplice clasificarea elementelor figurative conform prezentului articol.

ARTICOLUL 5
Comitetul de experţi

(1) S-a instituit un comitet de experţi, în care este reprezentată fiecare ţară a Uniunii speciale.
(2) a) Directorul general poate şi, la cererea Comitetului de experţi, trebuie să invite ţările care nu sunt membre ale Uniunii speciale, care sunt membre ale Organizaţiei sau care sunt părţi la Convenţia de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale, să fie reprezentate de observatori la reuniunile Comitetului de experţi.
b) Directorul general invită organizaţiile interguvernamentale specializate în domeniul mărcilor, dintre care cel puţin una dintre ţările membre este parte la prezentul aranjament, să fie reprezentate de observatori la reuniunile Comitetului de experţi.
c) Directorul general poate şi, la cererea Comitetului de experţi, trebuie să invite reprezentanţi ai altor organizaţii interguvernamentale şi internaţionale neguvernamentale să ia parte la discuţiile care îi interesează.
(3) Comitetul de experţi:
(i) modifică şi completează clasificarea elementelor figurative;
(ii) adresează ţărilor Uniunii speciale recomandări, în scopul de a facilita utilizarea clasificării elementelor figurative şi de a promova aplicarea uniformă a acesteia;
(iii) ia orice alte măsuri care, fără a avea repercusiuni financiare asupra bugetului Uniunii speciale sau pentru Organizaţie, sunt de natură să faciliteze aplicarea clasificării elementelor figurative de către ţările în curs de dezvoltare;
(iv) este abilitat să constituie subcomitete şi grupe de lucru.
(4) Comitetul de experţi adoptă regulamentul său interior. Acest regulament conferă organizaţiilor interguvernamentale menţionate la alin. (2) b), care pot aduce o contribuţie substanţială dezvoltării clasificării elementelor figurative, posibilitatea de a lua parte la reuniunile subcomitetelor şi grupelor de lucru ale Comitetului de experţi.
(5) Propunerile de modificare sau de completare a clasificării elementelor figurative pot fi făcute de către administraţia competentă a oricărei ţări a Uniunii speciale, de Biroul internaţional, de organizaţiile interguvernamentale reprezentate în Comitetul de experţi în baza prevederilor alin. (2) b) şi de către orice ţară sau organizaţie invitată în mod special de Comitetul de experţi pentru a formula astfel de propuneri. Propunerile sunt comunicate Biroului internaţional, care le supune membrilor Comitetului de experţi şi observatorilor cel mai târziu cu două luni înainte de sesiunea Comitetului de experţi în cursul căreia acestea vor fi examinate.
(6) a) Fiecare ţară membră a Comitetului de experţi dispune de un vot.
b) Comitetul de experţi ia deciziile cu majoritatea simplă a ţărilor reprezentate cu drept de vot.
c) Orice decizie pe care o cincime din numărul ţărilor reprezentate care votează o consideră ca aducând o transformare a structurii de bază a clasificării elementelor figurative sau ca implicând o importantă activitate de reclasificare trebuie să fie luată cu majoritatea de trei pătrimi din numărul ţărilor reprezentate care votează.
d) Abţinerea nu se consideră vot.

ARTICOLUL 6
Notificarea, intrarea în vigoare şi publicarea modificărilor,
completărilor şi a altor decizii

(1) Toate deciziile Comitetului de experţi referitoare la modificări sau la completări aduse clasificării elementelor figurative, cât şi recomandările Comitetului de experţi sunt notificate de către Biroul internaţional administraţiilor competente ale ţărilor Uniunii speciale. Modificările şi completările intră în vigoare la 6 luni după data transmiterii notificărilor.
(2) Biroul internaţional include în clasificarea elementelor figurative modificările şi completările intrate în vigoare. Modificările şi completările fac obiectul opiniilor publicate în periodicele stabilite de Adunarea menţionată la art. 7.

ARTICOLUL 7
Adunarea Uniunii speciale

(1) a) Uniunea specială are o adunare compusă din ţările Uniunii speciale.
b) Guvernul fiecărei ţări a Uniunii speciale este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanţi, de consilieri şi de experţi.
c) Orice organizaţie interguvernamentală menţionată la art. 5 (2) b) poate fi reprezentată de un observator la reuniunile Adunării şi, dacă Adunarea hotărăşte, la cele ale comitetelor şi grupelor de lucru instituite de către Adunare.
d) Cheltuielile fiecărei delegaţii sunt suportate de către guvernul care a desemnat-o.
(2) a) Sub rezerva dispoziţiilor art. 5, Adunarea:
(i) se ocupă de toate problemele privind menţinerea şi dezvoltarea Uniunii speciale şi aplicarea prezentului aranjament;
(ii) dă indicaţii Biroului internaţional privind pregătirea conferinţelor de revizuire;
(iii) examinează şi aprobă rapoartele şi activităţile directorului general privitoare la Uniunea specială şi îi dă toate indicaţiile utile privind problemele ce ţin de competenţa Uniunii speciale;
(iv) fixează programul, adoptă bugetul bienal al Uniunii speciale şi îi aprobă conturile de lichidare;
(v) adoptă regulamentul financiar al Uniunii speciale;
(vi) hotărăşte întocmirea de texte oficiale ale clasificării elementelor figurative în alte limbi decât limbile engleză şi franceză;
(vii) înfiinţează comitetele şi grupele de lucru pe care le consideră utile pentru realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
(viii) hotărăşte, sub rezerva prevederilor alin. (1) c), care sunt ţările care nu sunt membre ale Uniunii speciale şi care sunt organizaţiile interguvernamentale şi internaţionale neguvernamentale care pot fi admise ca observatori la reuniunile acesteia şi la cele ale comitetelor şi grupelor de lucru înfiinţate de aceasta;
(ix) întreprinde orice altă acţiune corespunzătoare, în scopul de a îndeplini obiectivele Uniunii speciale;
(x) se achită de orice alte sarcini pe care le implică prezentul aranjament.
b) Adunarea hotărăşte asupra problemelor care interesează şi alte uniuni administrate de Organizaţie, după ce a luat cunoştinţă de opinia Comitetului de coordonare al Organizaţiei.
(3) a) Fiecare ţară membră a Adunării dispune de un vot.
b) Majoritatea ţărilor membre ale Adunării constituie cvorumul.
c) Dacă cvorumul respectiv nu este întrunit, Adunarea poate lua decizii; cu toate acestea, hotărârile Adunării, cu excepţia acelora care privesc procedura sa, nu devin executorii decât în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile enunţate mai jos. Biroul internaţional comunică respectivele decizii ţărilor membre ale Adunării care nu erau reprezentate, invitându-le să îşi exprime în scris, într-un termen de 3 luni de la data acestei comunicări, votul sau abţinerea. Dacă, la expirarea acestui termen, numărul ţărilor care şi-au exprimat astfel votul sau abţinerea este cel puţin egal cu numărul ţărilor a căror lipsă a împiedicat constituirea cvorumului în timpul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu condiţia ca, în acelaşi timp, majoritatea necesară să rămână întrunită.
d) Sub rezerva dispoziţiilor art. 11 (2), hotărârile Adunării sunt luate cu majoritatea de două treimi din numărul voturilor exprimate.
e) Abţinerea nu se consideră vot.
f) Un delegat nu poate reprezenta decât o singură ţară şi nu poate vota decât în numele acesteia.
(4) a) Adunarea se reuneşte o singură dată la 2 ani în sesiune ordinară, la convocarea directorului general şi, în afară de cazuri excepţionale, în timpul aceleiaşi perioade şi în acelaşi loc ca şi adunarea generală a Organizaţiei.
b) Adunarea se reuneşte în sesiune extraordinară, la convocarea adresată de directorul general şi la cererea unei pătrimi din numărul ţărilor membre ale Adunării.
c) Ordinea de zi a fiecărei sesiuni este întocmită de directorul general.
(5) Adunarea adoptă regulamentul său interior.

ARTICOLUL 8
Biroul internaţional

(1) a) Sarcinile administrative ce revin Uniunii speciale sunt asigurate de Biroul internaţional.
b) În mod special, Biroul internaţional pregăteşte reuniunile şi asigură secretariatul Adunării, al Comitetului de experţi şi al oricărui alt comitet sau grup de lucru pe care Adunarea sau Comitetul de experţi le poate înfiinţa.
c) Directorul general are cea mai înaltă funcţie din Uniunea specială şi o reprezintă.
(2) Directorul general şi orice membru al personalului desemnat de acesta iau parte, fără drept de vot, la toate reuniunile Adunării, ale Comitetului de experţi şi ale oricărui alt comitet sau grup de lucru pe care Adunarea sau Comitetul de experţi le poate înfiinţa. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de acesta este, din oficiu, secretar al respectivelor organe.
(3) a) Biroul internaţional pregăteşte conferinţele de revizuire, conform directivelor Adunării.
b) Biroul internaţional poate consulta organizaţii interguvernamentale şi internaţionale neguvernamentale privind pregătirea conferinţelor de revizuire.
c) Directorul general şi persoanele desemnate de acesta iau parte, fără drept de vot, la deliberările conferinţelor de revizuire.
(4) Biroul internaţional îndeplineşte orice alte sarcini care îi sunt atribuite.

ARTICOLUL 9
Finanţe

(1) a) Uniunea specială are un buget.
b) Bugetul Uniunii speciale cuprinde încasările şi cheltuielile proprii acesteia, contribuţia sa la bugetul cheltuielilor comune uniunilor administrate de Organizaţie, cât şi, dacă este cazul, suma pusă la dispoziţie bugetului Conferinţei Organizaţiei.
c) Sunt considerate cheltuieli comune uniunilor administrate de Organizaţie cheltuielile care nu sunt atribuite în exclusivitate Uniunii speciale, ci şi uneia sau mai multor alte uniuni. Partea Uniunii speciale în cadrul acestor cheltuieli comune este proporţională cu beneficiul pe care respectivele cheltuieli le reprezintă pentru ea.
(2) Bugetul Uniunii speciale se stabileşte ţinându-se seama de cerinţele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de Organizaţie.
(3) Bugetul Uniunii speciale este finanţat din următoarele fonduri:
(i) contribuţiile ţărilor Uniunii speciale;
(ii) taxele şi sumele datorate pentru serviciile oferite de Biroul internaţional în numele Uniunii speciale;
(iii) produsul în urma vânzării publicaţiilor Biroului internaţional privind Uniunea specială şi drepturile aferente respectivelor publicaţii;
(iv) donaţii, dispoziţii testamentare şi subvenţii;
(v) chirii, dobânzi şi diverse alte venituri.
(4) a) Pentru a-şi stabili partea de contribuţie în sensul prevederilor alin. (3) (ii), fiecare ţară a Uniunii speciale aparţine clasei în care a fost încadrată la Uniunea de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale şi îşi plăteşte contribuţia anuală pe baza numărului de unităţi stabilit pentru respectiva clasă în respectiva uniune.
b) Contribuţia anuală a fiecărei ţări a Uniunii speciale constă într-un cuantum al cărui raport la suma totală a contribuţiilor anuale la bugetul Uniunii speciale a tuturor ţărilor este acelaşi cu raportul dintre numărul unităţilor clasei în care a fost încadrată şi numărul total al unităţilor tuturor ţărilor.
c) Contribuţiile se plătesc la data de 1 ianuarie a fiecărui an.
d) O ţară care a întârziat să îşi plătească contribuţiile nu îşi poate exercita dreptul la vot în nici unul dintre organele Uniunii speciale, dacă cuantumul restanţei sale este egal sau mai mare decât acela al contribuţiilor pe care le datorează pentru cei 2 ani încheiaţi. Cu toate acestea, unei asemenea ţări i se poate permite să îşi păstreze exercitarea dreptului de vot în cadrul respectivului organ, atât timp cât acesta apreciază că întârzierea provine din împrejurări excepţionale şi inevitabile.
e) În cazul în care nu se adoptă bugetul înainte de începerea unui nou exerciţiu financiar, se reînnoieşte bugetul anului precedent, conform modalităţilor prevăzute de regulamentul financiar.
(5) Cuantumul taxelor şi sumelor datorate pentru serviciile oferite de Biroul internaţional în numele Uniunii speciale se stabileşte de către directorul general, care raportează Adunării.
(6) a) Uniunea specială are un fond de rulment, constituit dintr-un vărsământ unic efectuat de fiecare ţară a Uniunii speciale. Dacă fondul devine insuficient, Adunarea hotărăşte majorarea acestuia.
b) Cuantumul vărsământului iniţial al fiecărei ţări la fondul menţionat sau cuantumul participării sale la majorarea acestuia este proporţional cu contribuţia respectivei ţări pentru anul în cursul căruia se constituie fondul sau se hotărăşte majorarea.
c) Proporţia şi modalităţile de vărsământ se hotărăsc de către Adunare, la propunerea directorului general şi după avizul Comitetului de coordonare al Organizaţiei.
(7) a) Acordul de sediu încheiat cu ţara pe teritoriul căreia Organizaţia îşi are sediul prevede ca, dacă fondul de rulment este insuficient, ţara respectivă să acorde sume în avans. Cuantumul acestor sume în avans şi condiţiile în care sunt acordate fac obiectul, în fiecare caz, unor acorduri separate între ţara în cauză şi Organizaţie.
b) Ţara menţionată la lit. a) şi Organizaţia au, fiecare, dreptul de a denunţa obligaţia de a acorda sume în avans, printr-o notificare scrisă. Denunţarea are efect la 3 ani de la încheierea anului în cursul căruia a fost notificată.
(8) Verificarea conturilor se asigură, conform modalităţilor prevăzute de regulamentul financiar, de una sau mai multe ţări ale Uniunii speciale sau de controlori externi care sunt, cu consimţământul acestora, desemnaţi de Adunare.

ARTICOLUL 10
Revizuirea aranjamentului

(1) Prezentul aranjament poate fi revizuit periodic prin conferinţe speciale ale ţărilor Uniunii speciale.
(2) Convocarea conferinţelor de revizuire se hotărăşte de către Adunare.
(3) Art. 7-9 şi 11 pot fi modificate fie prin conferinţe de revizuire, fie conform dispoziţiilor art. 11.

ARTICOLUL 11
Modificarea unor dispoziţii ale aranjamentului

(1) Propuneri de modificare a art. 7-9 şi a prezentului articol pot fi prezentate de orice ţară a Uniunii speciale sau de către directorul general. Aceste propuneri se comunică de către directorul general ţărilor Uniunii speciale cu cel puţin 6 luni înainte de a fi supuse examinării de către Adunare.
(2) Orice modificare a articolelor menţionate la alin. (1) se adoptă de către Adunare. Pentru adoptare sunt necesare trei pătrimi din numărul voturilor exprimate; cu toate acestea, pentru orice modificare a art. 7 şi a prezentului alineat sunt necesare patru cincimi din numărul voturilor exprimate.
(3) a) Orice modificare a articolelor menţionate la alin. (1) intră în vigoare, la o lună de la primirea de către Directorul general a notificărilor scrise de acceptare, efectuate în conformitate cu regulile lor constituţionale respective, din partea a trei pătrimi din numărul ţărilor care erau membre ale Uniunii speciale la data la care modificarea a fost adoptată.
b) Orice modificare a respectivelor articole, astfel acceptată, leagă toate ţările care sunt membre ale Uniunii speciale în momentul în care modificarea intră în vigoare; cu toate acestea, orice modificare care măreşte obligaţiile financiare ale ţărilor Uniunii speciale nu leagă decât pe acelea care au notificat acceptarea respectivei modificări.
c) Orice modificare acceptată conform prevederilor lit. a) leagă toate ţările care devin membre ale Uniunii speciale după data la care modificarea a intrat în vigoare conform lit. a).

ARTICOLUL 12
Modalităţile conform cărora ţările pot deveni parte la aranjament

(1) Orice ţară care este parte la Convenţia de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale poate deveni parte la prezentul aranjament prin:
(i) semnarea acestuia, urmată de depunerea unui instrument de ratificare; sau
(ii) depunerea unui instrument de aderare.
(2) Instrumentele de ratificare sau de aderare se depun la directorul general.
(3) Dispoziţiile art. 24 al Actului de la Stockholm al Convenţiei de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale se aplică prezentului aranjament.
(4) Alin. (3) nu trebuie interpretat în nici un caz ca implicând recunoaşterea sau acceptarea tacită, de către vreuna dintre ţările Uniunii speciale, a situaţiei de fapt a oricărui teritoriu la care se aplică prezentul aranjament de către o altă ţară, în baza respectivului alineat.

ARTICOLUL 13
Intrarea în vigoare a aranjamentului

(1) În privinţa celor cinci ţări care şi-au depus, primele, instrumentele lor de ratificare sau de aderare, prezentul aranjament intră în vigoare la 3 luni de la depunerea celui de-al cincilea instrument de ratificare sau de aderare.
(2) În privinţa oricărei ţări, alta decât cele pentru care aranjamentul intră în vigoare conform alin. (1), prezentul aranjament a intrat în vigoare la 3 luni de la data la care ratificarea sau aderarea acesteia a fost notificată de către directorul general, cu condiţia ca o dată ulterioară să nu fi fost indicată în instrumentul de ratificare sau de aderare. În acest din urmă caz, în privinţa acestei ţări, prezentul aranjament intră în vigoare la data astfel indicată.
(3) Ratificarea sau aderarea atrage în mod legal aderarea la toate clauzele şi accesul la toate avantajele stipulate de prezentul aranjament.

ARTICOLUL 14
Durata aranjamentului

Prezentul aranjament are aceeaşi durată ca şi Convenţia de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale.

ARTICOLUL 15
Denunţarea

(1) Orice ţară a Uniunii speciale poate denunţa prezentul aranjament printr-o notificare adresată directorului general.
(2) Denunţarea are efect la un an de la data la care directorul general a primit notificarea.
(3) Posibilitatea de denunţare prevăzută de prezentul articol nu poate fi exercitată de o ţară înaintea încheierii unui termen de 5 ani de la data la care a devenit membră a Uniunii speciale.

ARTICOLUL 16
Diferende

(1) Orice diferend între două sau mai multe ţări ale Uniunii speciale privind interpretarea sau aplicarea prezentului aranjament, care nu va fi soluţionat pe calea negocierilor, poate fi adus de către oricare dintre ţările în cauză în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie printr-o cerere conformă Statutului Curţii, cu condiţia ca ţările în cauză să nu stabilească un alt mod de soluţionare. Biroul internaţional va fi informat de către ţara solicitantă a diferendului înaintat Curţii Internaţionale de Justiţie şi va aduce acest lucru la cunoştinţă celorlalte ţări ale Uniunii speciale.
(2) Orice ţară poate declara, în momentul în care semnează prezentul aranjament sau îşi depune instrumentul de ratificare sau de aderare, că nu se consideră angajată prin dispoziţiile alin. (1). În ceea ce priveşte orice diferend între o ţară care a făcut o asemenea declaraţie şi orice altă ţară a Uniunii speciale, dispoziţiile alin. (1) nu se aplică.
(3) Orice ţară care a făcut o declaraţie conform dispoziţiilor alin. (2) o poate retrage, în orice moment, printr-o notificare adresată directorului general.

ARTICOLUL 17
Semnare, limbi oficiale, atribuţii ale depozitarului, notificări

(1) a) Prezentul aranjament se semnează într-un singur exemplar original, în limbile engleză şi franceză, cele două texte având aceeaşi valabilitate.
b) Prezentul aranjament rămâne deschis semnării la Viena până la data de 31 decembrie 1973.
c) Exemplarul original al prezentului aranjament, atunci când nu este deschis semnării, se depune la directorul general.
(2) Directorul general stabileşte texte oficiale, după consultarea guvernelor interesate, în celelalte limbi pe care Adunarea le va putea stabili.
(3) a) Directorul general atestă şi transmite două copii de pe textul semnat al prezentului aranjament guvernelor ţărilor care l-au semnat şi, la cerere, guvernului oricărei alte ţări.
b) Directorul general atestă şi transmite două copii, cu orice modificare, de pe prezentul aranjament guvernelor tuturor ţărilor Uniunii speciale şi, la cerere, guvernului oricărei alte ţări.
c) Directorul general înmânează, la cerere, guvernului oricărei ţări care a semnat prezentul aranjament sau care aderă la el, două exemplare, atestate în conformitate, ale clasificării elementelor figurative, în limbile engleză şi franceză.
d) Directorul general dispune înregistrarea prezentului aranjament la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
(4) Directorul general notifică guvernelor tuturor ţărilor care sunt părţi la Convenţia de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale:
(i) semnăturile depuse conform alin. (1);
(ii) depunerea de instrumente de ratificare sau de aderare conform prevederilor art. 12 (2);
(iii) data intrării în vigoare a prezentului aranjament conform prevederilor art. 13 (1);
(iv) declaraţiile făcute conform prevederilor art. 4 (5);
(v) declaraţiile şi notificările făcute în baza prevederilor art. 12 (3);
(vi) declaraţiile făcute conform prevederilor art. 16 (2);
(vii) retragerile tuturor declaraţiilor notificate conform prevederilor art. 16 (3);
(viii) acceptările modificărilor prezentului aranjament conform prevederilor art. 11 (3);
(ix) datele la care aceste modificări intră în vigoare;
(x) denunţările primite conform prevederilor art. 15.