Ai intrat vreodată pe site-ul CREDIDAM, oganismul care gestionează întotdeauna eficient drepturile artiștilor interpreți?

Dacă nu ai facut-o până acum, eu zic că acum este momentul pentru că au un site nou, cu multe informații și o particularitate de secțiuni, care mi-au trezit un interes aparte și despre care am găsit potrivit să share-uiesc câteva informații. 🙂

Urmează te rog pașii – credidam.ro – artiști interpreți – procedură cereri – descarcă procedură intermediar.

Acest din urmă document “Descarcă procedură intermediar” este pus la dispoziție de credidam și ar trebui să instruiască artiștii interpreți sau pe cei care doresc să îi mandateze, în ceea ce privește procedura de solicitare informații. Ei bine, un instructaj există, ce-i drept, râmâne de văzut însă cât de util este artiștilor sau acestor – numiți de credidam “intermediari“.

Așa că, dacă nu vrei să parcurgi documentul, nu -i problemă, este important să te oprești să analizezi DOAR punctul 4, atât:

“În conformitate cu prevederile art. 134¹ alin. 2 din legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe informațiile pot fi solicitate numai pe o perioadă de 12 luni;”

Eu am stat să mă întreb dintr-o postură oarecum naivă – chiar există oare o asemenea prevedere abuzivă? ADică se poate circumscrie normelor prezente o limitare în timp a dreptului unui persoane de a solicita informații care o privesc și care, evident, îi aparțin?

Așa că m-am întors la legea nr.8/1996, pe care eu recunosc că mereu o REdescopăr.

Art.134 indice 1 alin.(2)

“Orice membru are dreptul de a solicita, în nume personal sau prin reprezentant autorizat, informaţii detaliate şi documente privind sumele ce i-au fost repartizate în ultimele 12 luni, provenienţa, modul de calcul al drepturilor şi reţinerile aplicate, precum şi verificarea concordanţei acestor date cu prevederile regulamentului de repartizare.”

Regula punctului 4 din documentul Credidam este oarecum asemănătoare, deci, în niciun caz identică pentru că textul de lege face vorbire, într-adevăr, de un drept care poate fi exercitat în termen de 12 luni, dar care operează exclusiv în ceea ce privește informațiile corespondente sumelor repartizate.

Există într-adevăr un termen, după împlinirea căruia ar opera decăderea, dar acesta nu operează în privința informațiilor care privesc sume ce NU au fost transmise titularilor de drepturi conexe, și este doar un exemplu.

Știu, poate părea neimportant, fiind relevante pentru titular DOAR sumele repartizate, DAR eu cred că sunt mulți care se întreabă ce se întâmplă cu sumele care, deși au fost transmise de tv și radio, nu au ajuns totuși în contul artistului.

Și mai poate părea interpretarea mea mult prea restrictivă, ca și cum găsesc nod în papură și scornesc după ceea ce norma nu enunță. Păi așa și trebuie să fie interpretarea, cât mai strictă că doar vorbim de o dispoziție cu caracter excepțional față de regula generală a dreptului informării generale, nelimitat în timp, de care trebuie să beneficieze orice membru al vreunui astfel de organism și care este prevăzută de art.130 (1) lit.f)

“Art. 130. – (1) Organismele de gestiune colectivă au următoarele obligaţii: f) să asigure accesul propriilor membri la informaţiile privind orice aspect al activităţii de colectare a sumelor datorate de utilizatori şi de repartizare a acestora;”

Dacă textul de la 134 indice 1 alin.(2) se aplică DOAR informațiilor corespondente sumelor repartizate, atunci fără discuție că acesta NU se va aplica altor tipuri de informații care urmează a fi puse la dispoziția membrilor fără vreo limitare anume, în baza art.130 alin.(1), adică a regulii generale de acces la informațiile deținute de organismele de gestiune colectivă.

Așa că, chiar și în ipoteza în care am admite că membrul poate accesa informațiile corespondente doar repartizărilor de remunerații din ultimele 12 luni, acesta oricum este în drept să solicite orice ALTE informații care îl privesc, pentru ORICE perioadă de timp, cum ar fi informațiile privind sumele transferate de către utilizatori de ex.

Știu că, în mod evident, aceste informații, chiar dacă nu privesc repartizările din ultimele 12 luni, pot avea legătură, în mod indirect, cu sumele efectiv repartizate, făcând parte din calcul. Dar simplul fapt că niște date pot fi (sau nu!) luate în calcul pentru evidența repartizării, nu este de natură a schimba caracterul general al acestor informații. Și, mai mult decât atât, textul de la 134 indice 1 alin.(2) restrânge sfera informațiilor cu legătură directă în ceea ce privește repartizarea efectivă, ca fiind cele privitoare la proveniența (sursa, utilizatori), modul de calcul și reținerile aplicate. Atât, nimic mai mult.

Nemaivorbind de cazul fericit (sau mai puțin) al interpretului căruia credidam nu i-a surâs deloc și către care nu s-a repartizat nicio sumă. Acesta, fără niciun dubiu, poate solicita orice informație, indiferent de perioada de timp pentru că limitarea în timp privea exclusiv repartizările din ultimele 12 luni, iar el nu beneficiase de niciuna.

Oricum, dincolo de acest art.134 indice 1 alin.(2) și de 130 alin.(1)și de interpretările permise sau acceptate ale acestor norme, dincolo de drepturile artiștilor interpreți și dincolo de legea dreptului de autor de acum sau care urmează a fi, stau alte interese și alte drepturi, pe care unii le consideră ca necesitând o protecție prioritară, cum ar fi dreptul de acces la datele cu caracter personal.

Știu că avem impresia că vorbind de date cu caracter personal am intra pe un alt teren, dar vă asigur că pentru unii este îndeajuns de clar că interpreții sunt (totuși) persoane, ca noi toți de altfel, și că, orice informație corelată cu oricare dintre aceștia necesită a fi tratată ca o informație cu caracter personal.

Art. 3. lit.a) Legea nr.677/2001 – Datele cu caracter personal “sunt considerate a fi “orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă;”

Dacă legea nu face diferența, de ce am face-o noi? Dacă legea menționează chiar o sferă extrem de largă (“ORICE informații”), ar trebui să acceptăm că date cu caracter personal sunt și informațiile stocate de organismele de gestiune colectivă și care au legătură directă sau indirectă cu diverse drepturi conferite membrilor acestora, nu? ADică informații precum declarații utilizatori, sume transferate sau NEtransferate, conturile către care au fost repartizate, situația totală a încasărilor, toate și oricare dintre acestea în corelare cu numele unui anumit interpret și în ceea ce privește ORICE perioadă de timp.

Și aceasta pentru că organismul de gestiune are obligația de a permite accesul membrilor săi la informațiile care îi privesc și care sunt colectate cu aceștia pentru că și organismului i se aplică normele din materia protecției datelor cu caracter personal și în mod special cele prevăzute de art.13 din Legea nr.677/2001.

“Operatorul este obligat, în situaţia în care prelucrează date cu caracter personal care privesc solicitantul, să comunice acestuia, împreună cu confirmarea, cel puţin următoarele: (…) comunicarea într-o formă inteligibilă a datelor care fac obiectul prelucrării, precum şi a oricărei informaţii disponibile cu privire la originea datelor;”

Tot art.13 mai menționează:

“(2) Persoana vizată poate solicita de la operator informaţiile prevăzute la alin. (1), printr-o cerere întocmită în formă scrisă, datată şi semnată. În cerere solicitantul poate arăta dacă doreşte ca informaţiile să îi fie comunicate la o anumită adresă, care poate fi şi de poştă electronică, sau printr-un serviciu de corespondenţă care să asigure că predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat să comunice informaţiile solicitate, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei opţiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (2).”

Ce am învățat eu din asta? Că lumea nu este așa rea pe cât pare și că legea e mai puțin importantă, fiind mai important pentru cine o interpretezi.

Succes!