1. Sunt informațiile aferente documentațiilor de urbanism date deschise ori informații publice, pe care autoritățile sunt obligate să le pună la dispoziția publicului în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public?

Am încercat să aflu de la Bogdan Manolea cam care ar fi testul datelor deschise și am ajuns să discutăm de baze de date, de protecția conferită prin drept de autor și mai ales de protecția sui-generis, de care mai toată lumea uită, cum mi s-a întâmplat și mie. A, da, bazele de date sunt protejate nu doar de dreptul de autor ci și de dreptul sui-generis, corespondent nu doar acelor colecții de excepție ci și, aparent, oricărei baze de date, originale sau nu. Nu am scăpat deloc întâmplător termenul “aparent”, există condiții de aplicabilitate expres prevăzute de lege, de care voi vorbi ulterior când vă voi explica și de ce am ajuns să discut de drepturi de autor și care este legătura dintre open data și bazele de date.

2. Pentru că aș vrea să vorbesc mai întâi de proiectul openstreetmap.org, ai cărui susținători încearcă să adune informațiile aferente planurilor urbanistice zonale cu scopul de a creea hărți libere spre utilizare (cu licență CC BY-SA).

Informațiile de care vorbeam mai devreme (P.U.Z. și P.U.D.), care se regăsesc la nivelul documentațiilor de urbanism, au fost solicitate și primăriilor din România de către contributorii openstreetmap, solicitanții făcând trimitere la prevederile Legii nr.544/2001, care impun fiecărei autorități accesul publicului la informațiile care privesc “sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice”.

La o judecată rapidă, fiind informații clar în posesia autorității și în legătură cu activitatea acesteia, autoritatea ar trebui să asigure persoanelor accesul la aceste informații publice (art.6 alin.(2)) în termenul maxim de 30 de zile prevăzut de art.7.

Un prim răspuns al uneia dintre primăriile mai puțin dispuse să furnizeze informații, a indicat Legea nr.50/1991 și Ordinul nr.839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, făcând precizarea că punerea la dispoziția publicului a informațiilor solicitate se realizează în temeiul acestor legi speciale și de directă aplicabilitate.

Este adevărat că Legea nr.544/2001 reprezintă cadrul general, instituind o obligație de furnizare a oricăror informații publice, indiferent de tipul acestora și de autoritatea care le deține, prelucrează, dezvoltă.
Nu mai puțin adevărat este faptul că, în temeiul art.30 și 55 din Ordinul menționat, ANUMITE documente, precum certificatul de urbanism, respectiv autorizațiile de construcție (împreună evident cu informațiile corespunzătoare acestora) sunt puse la dispoziția publicului în anumite condiții speciale, cu urmarea anumitor proceduri expres și în detaliu prevăzute de aceste norme. Vorbim în aceste cazuri de acte de informare, care evident, se realizează prin raportare la normele legii speciale, nefiind aplicabile prevederile Legii nr.544/2001.

Dar nu mai puțin adevărat este faptul că prevederile de mai sus vorbesc de o anumită procedură de solicitare și de anumite condiții prelabile informării publicului, dar toate acestea aplicabile EXCLUSIV documentelor în cauză, adică certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construcție, fiind știut că prevederile speciale sunt de strictă interpretare și că, oricât am dori, nu putem să presupunem că procedurile specifice obținerii acestor date se aplică și altor informații doar pentru că aparțin aceleiași instituții sau sunt cu privire la aceeași activitate a acesteia.

Aceste “alte informații”, la care fac referire și care NU alcătuiesc documentele menționate expres de ordin, sunt cele cărora li se vor aplica prevederile Legii nr.544/2001, tocmai pentru că legea specială (ordinul șI legea 50/1991) nu le-a avut în vedere în cadrul reglementării proprii.

3. Chiar și așa, întrebarea de la început persistă, de această data sub o altă formă – cărei sfere de informații fac parte PUZ-urile și/sau PUD-urile? Sunt acestea date publice, într-adevăr, dar le va fi aplicabilă legea specială sau cadrul general al Legii 544/2001?

Eu flutur principiul de strictă interpretare al normelor speciale și susțin că acestor date le va fi aplicabilă Legea nr.544/2001 atâta timp căt nu fac parte din certificatul de urbanism sau din autorizația de construcție. Veți spune că TOATE certificatele de urbanism și autorizațiile de construcție pot conține PUZ-uri și PUD-uri, dar eu o să vă răspund că certificatele și autorizațiile pot conține ANUMITE PUZ-uri și nu întreaga colecție deținută de primărie. În plus, pe lângă aceste date, documentele în cauză mai conțin și alte informații, date personale, schițe, s.a., tocmai de aceea procedura specială se va aplica DOAR în ceea ce privește setul de informații cuprinse în certificatul de urbanism, privit în ansamblul său și nu anumitor informații regăsite la nivelul certificatului, percepute în mod individual sau în alăturarea cu altele de același tip, dar neregăsite la nivelul acestui document denumit certificat de urbanism sau autorizaței de construcție.

Va fi îndreptățită autoritatea să respingă cererea de emitere a unui certificat de urbanism care nu se raportează la cerințele art.30 și urm, chiar dacă în acest document există referințe exacte ale planurilor urbanistice zonale, cu detalii concrete pentru certificatul în cauză. NU aceeași va fi interpretarea în cazul în care solicitarea privește PUZ-uri cerute în mod individual, (deci nu ca părți componente ale anumitor documente) sau în alăturarea cu altele de același fel, toate și oricare dintre acestea aflate în colecții speciale de PUZ-uri/PUD-uri, în privința cărora autoritatea este obligată să răspundă pozitiv.

4. Și așa ajungem și la bazele de date pentru că aceste colecții sunt ceea ce legislația aferentă drepturilor de autor numește “bază de date”.

Într-adevăr, în al doilea răspuns transmis de către direcția Architect Șef, cu privire la aceeași solicitare openstreetmap, se făcea trimitere la prevederile Legii nr.8/1996, cu specificația că o informare nu poate fi realizată decât cu consimțământul titularilor, identificați a fi alte persoane decât autoritatea publică.

Nu era indicat un drept, dar vom exclude posibilitatea ca referirea să fi fost făcută la drepturile de autor asupra conținutului acestor baze de date (adică asupra fiecărei astfel de informație în parte), știut fiind că PUZ-urile și PUd-urile sunt simple date exceptate de la protecție potrivit art.9 din Legea nr.8/1996. Este cel puțin opinia mea și în sensul asta am interpretat trimiterile din adresă ca având în vedere doar drepturile existente (sau nu) asupra întregii baze de date – adică drepturi de autor și drepturi sui-generis.

E greu într-adevăr să îți construiești un argument când îți lipsesc anumite date. NU știm dacă colecția de PUZ-uri este specială și nici în ce mod, putem doar presupune că este puțin probabil să existe originalitate în crearea și dezvoltarea ei și că, dacă ar exista un drept, acela ar fi magnificul sui-generis, care nu e nici drept de autor, dar nici domeniu public, care restricționează accesul terților la părți substanțiale, dar îndreptățește orice utilizator legitim la efectuarea oricărui act de reproducere, distribuire, comunicare sau transformare, necesar utilizării normale. (art.122_3 alin.(5)). Este un drept mai special, într-adevăr.

Pentru a afla dacă putem extrage sau utiliza informațiile din aceste baze de date de PUZ-uri, am fi tentați să credem că diferențierea se bazează pe măsura în care partea ce se dorește a fi preluată/extrasă, este substanțială sau nu, tocmai datorită art.122 indice 2, respectiv art.122_3, care afirmă posibilitatea de a interzice extrageri/reutilizări substanțiale, pe de o parte, respectiv prevede imposibilitatea fabricantului de a limita extrageri și utilizări NEsubstanțiale.

Cred că răspunsul depinde de tipul de informații conținute de baza de date în cauză. Așa cum este clar expus în art.122 indice 1 alin.(2), o bază de date poate fi compusă inclusiv din date neprotejate de dreptul de autor, din date aferente domeniului public. Judecând din această perspectivă înțelegem că există o diferență între ceea ce legea numește “utilizator legitim” al unei baze de date construită din opere protejabile, pe de o parte, și un utilizator legitim al unei baze de date construită din date publice.

În cazul bazelor de date formate din opere protejabile, utilizator legitim poate fi doar persoana care primește un drept de utilizare de la fabricantul de date (o autorizare expresă) și evident că, în acest caz, lipsa consimțământului sau a unui contract valabil care să permită utilizarea, fac inaplicabile prevederile art.122_3 alin.(5). Nu aceeași este situația în cazul bazelor de date formate din opere/informații neprotejate, al căror utilizator legitim îl consider a fi orice persoană, care în virtutea aceleiași legi, poate utiliza în orice mod operele neprotejate de dreptul de autor sau aflate în alt mod în domeniul public. Pentru că, dacă am judeca altfel, am putea concluziona că prevederile care exclud anumite opere de la protecție, pot fi ușor eludate, prin simpla cuprindere a acestora în cadrul unor colecții, chiar fără originalitate. Și nu ar fi corect.

Nu ar fi corect ca beneficiul de a accesa anumite opere libere spre utilizare, să fie limitat, condiționat de existența sau nu a acestora într-o anumită colecție, într-o anumită bază de date. Și acesta este motivul pentru care, indiferent de existența vreunui drept sui-generis asupra colecției de PUZ-uri, voi considera că acesta nu poate fi opus niciunei persoane datorită faptului că fiecare și toate informațiile corespondente acestei baze de date sunt informații ce aparțin domeniului public.

5. LA toate aceste informații, publicul trebuie să aibă acces, dar a mai rămas de aflat și CUM?
Asta vă voi spune în articolul următor, când voi avea și concluziile și mai ales răspunsul către Primăria Brașov.

Mai jos, aveți adresele primite de la Primăria Brașov.