Cred că știți mult vehiculata procedură prealabilă oricărei înregistrări de marcă – înainte de a depune o cerere de înregistrare, trebuie realizat un mic (sau detaliat) search pentru a afla dacă nu cumva denumirea sau grafica ta se aseamănă mult prea mult și deranjant cu nu știu ce marcă deja înregistrată de nu știu care altă companie din mama Europă, care se întâmplă să presteze (culmea) și aceleași servicii ca și tine.
Acest search se mai numește și cercetare documentară și reprezintă un serviciu prestat cu plăcere și contra cost de orice consilier pe mărci sau avocat IP și cu și mai mare satisfacție chiar de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).
Dar, nu o să vorbesc de cercetarea efectuată de OSIM, nu de alta, dar formularul lor mai mult v-ar încurca, o sa încerc în schimb să vă ajut cu câteva formule simple, idei, sugestii și sfaturi care vă vor ajuta să realizați chiar voi această cercetare documentară.
1. MARCĂ VERBALĂ SAU FIGURATIVĂ
Înainte de toate trebuie să identificați tipul mărcii, făcând diferența dintre mărcile verbale, pe de o parte și cele figurative, pe de ală parte.
În esența trebuie să faceți diferența între ceea ce înseamnă exclusiv TEXT sau GRAFICĂ. Când aveți și una și alta, marca va fi o marcă combinată, cel puțin din perspectiva legislației naționale – spune asta pentru că, la nivel comunitar, nu există nicio diferență între mărcile exclusiv figurative și cele care sunt formate atât din element verbal cât și din grafică, acestea din urmă fiind denumite în aceeași măsură mărci figurative.
2. NISA sau VIENA
Odată ce știți tipul mărcii, ar trebui să identificați și clasele de servicii și/sau produse în privința cărora doriți să înregistrați marca. Puteți consulta AICI varianta actualizată a clasificării de la NISA, căci așa se numește sistemul internațional de clasificare a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor.
În cazul în care marca este exclusiv figurativă sau conține, pe lângă un element verbal și unul grafic, mai trebuie să faceți o cautare, de data aceasta la nivelul clasificării de la Viena, pe care îl găsiți disponibil pe categorii AICI, în limba engleză.
De această dată veți analiza toate categoriile, respectiv toate subcategoriile, și în cadrul fiecăreia dintre acestea din urmă veți căuta corespondentul numeric al fiecărui element grafic care se regăsește la nivelul mărcii pe care doriți să o înregistrați.
3. OSIM, OHIM și WIPO
Principalele baze de date publice în care puteți căuta mărci identice sau similare cu marca pe care o doriți să o înregistrați sunt cele naționale, comunitare și internaționale.
Pentru căutarea în bazele de mărci depuse la nivel național în România, OSIM-ul pune la dispoziție un sistem, ca de obicei, greoi și învechit, pe care, până nu demult, trebuia să îl acceptăm așa cum este pentru că altul nu aveam.
Acum situația s-a schimbat, platforma OHIM-ului, a instituției care răspunde de tot ceea ce înseamnă înregistrare mărci comunitare, cuprinde în prezent două sisteme publice de căutare, unul dintre acestea încorporând și cererile depuse la nivel național în fiecare din statele membre, deci și în România.
În ceea ce privește căutarea la nivelul cererilor adresate Organizației Internaționale a Proprietății Intelectuale (World Intellectual Property Organization sau, pe scurt WIPO), contează în principal să identificați țările desemnate, adică acelea în care s-a căutat protecția pe calea înregistrării internaționale.
4. MĂRCILE VERBALE
Dacă în cazul mărcilor figurative, semnificativ este fiecare element grafic, în cazul mărcilor verbale importanța pentru căutare o are fiecare termen ce intră în componența denumirii mărcii.
Căutarea poate începe prin folosirea ca bază de cautare a denumirii integrale și continua cu căutari pentru fiecare termen în parte.
Dacă este cazul, căutarea se poate realiza și la nivelul anumitor fragmente din componența fiecărui termen/cuvânt.
5. CĂUTARE RELEVANTĂ
Pentru a nu pierde câteva zile căutând printre cele 1000 (și mai multe) de pagini cu înregistrări mărci, este de preferat să restrângem căutarea la ceea ce este cu adevărat relevant, caz în care, în câmpurile de căutare se pot menționa și următoarele:
– clasele de servicii/produse
– numărul/numerele de clasificare Viena
– situația mărcii – în curs de examinare, înregistrată, expirată
– țara desemnată
6. MĂRCI COMUNITARE și INTERNAȚIONALE
Chiar dacă doriți să înregistrați marca doar în România, este necesară o cercetare atât la nivel european cât și internațional din cel puțin umătoarele motive:
– mărcile înregistrate la nivel comunitar sunt protejate pe întreg teritoriul Uniunii Europene, adică inclusiv în România;
– orice înregistrare comunitară depusă anterior înregistrării mărcii românești este considerată marcă anterioară potrivit legislației în vigoare, putându-se opune cu succes la înregistrarea mărcii RO;
– înregistrările internaționale care identifică și România ca țară desemnată sunt de asemenea protejabile pe teritoriul românesc, putând să se opună, în aceeași măsură, înregistrărilor de la nivel național.
7. ATENȚIE LA MĂRCILE DE RENUME
Da, mare atenție la mărcile de renume pentru că sfera de protecție a acestora este mai mare, putându-se opune nu numai mărcilor similare sau identice solicitate spre înregistrare pentru servicii identice sau similare, dar și celor cerute pentru a fi înregistrate pentru servicii/produse diferite.
Mai sunt multe de spus în principal pentru că analiza rezultatelor unei cercetări reprezintă, în multe cazuri, un studiu complex, care nu poate fi ușor sintetizat.
Ceea ce am încercat să redau mai sus poate fi însă un bun început, o bază practică în cunoașterea a ceea ce înseamnă cercetare documentară.
Succes!
