1. Decizia Oficiului Dreptului de Autor din SUA privind protectia prin dreptul de autor a designului in format digital al caracterelor alfabetice (Policy Decision on the Copyrightability of Digitized Typefaces)

Prin decizia Oficiului Dreptului de Autor din 1988 a fost emis punctul de vedere potrivit caruia designul caracterelor alfabetice (typefaces, typefonts, letterfonts), intr-un format de bitmaps, fisiere metrice, descriptii parametrice, s.a.m.d., poate fi in mod liber copiat, precizandu-se de asemenea ca orice drept de autor revendicat de creator este lipsit de sens si poate primejdui la propriu dreptul de autor asupra programului de calculator asociat. Argumentele institutiei americane erau astfel in acord cu deciziile prin care era afirmata libertatea presei, avand in vedere faptul ca, ipoteza protejarii designului digital al simbolurilor alfabetice, presupunea ca nimic nu ar mai fi putut fi copiat, din moment ce aproape toate documentele foloseau fonturi licentiate.

Extrase din textul original al deciziei Oficiului Dreptului de autor din 1988

„Variatiile ornamentatiilor tipografice sau simplul scris in litere nu este protejat de dreptul de autor. „Va fi astfel protejat prin design industrial designul caracterului alfabetic al carui desen ce nu poate exista independent si separat ca si opera de arta „(Eltra Corp v. Ringer)”

„Decizia din Electra Corp v. Ringer se prezinta in mod clar in acord cu intentiile Congresului, care a respins in mod special protejarea prin sistemul dreptului de autor a designului de litere la momentul adoptarii legii dreptului de autor din 1978 (Copyright Act of 1978).”

„Inaintea tehnologiei designului de caractere in format digital, argumentele sustineau ca, in crearea unor designuri de litere, artistii petrec sute de ore in efortul de a desena de mana aceste simboluri pentru ca acestea sa reprezinte in final un design original al unui alfabet cu un anumit stil. Dupa o perioada de sapte ani de analiza si audieri publice, Oficiul a considerat ca acest efort nu se poate materializa intr-o opera de arta.”

„Sunt foarte putine posibilitati de alegere implicate in transformarea dintr-un design de litere analog intr-un design in forma electronica folosind procesul de conversie. Designul de caractere, simboluri ale unui alfabet si procesul de creatie, fie aceasta analog sau digital, nu este protejat de dreptul de autor.”

2. Revizuirea Deciziei privind protectia prin dreptul de autor a designului de caractere alfabetice in forma electronica (Reconsideration of 1988 Policy Decision on copyrightability of digitizes typefaces)

In 1991 a fost pusa in discutie decizia Oficiului Dreptului de Autor emisa in 1988.

Potrivit punctului de vedere de atunci, programul de calculator original folosit pentru a controla procesul generic de conversie in format electronic, putea fi inregistrat, daca era original, dar inregistrarea nu se extindea asupra asupra informatiilor digitale care generau sau reproduceau forma unui anumit simbol sau litere si nici asupra oricaror altor algoritmi creati ca metoda alternativa de generare a datelor. Daca programul de calculator includea anumite functii care generau sau reproduceau o anumita forma a literelor (typeface, typefont, letterform) Oficiul impunea solicitantilor la inregistrare sa faca o declaratie de renuntare la protectia dreptului de autor asupra functiilor respective.

Decizia din 1988 a fost argumentata luandu-se in considerare in primul rand faptul ca, potrivit legii, designul unui alfabet nu poate fi protejat prin sistemul dreptului de autor si in al doilea rand, avandu-se in vedere ca programele pentru calculator sunt protejabile, nefacandu-se dinstinctie daca rezultatul functional al unora dintre aceastea se concretizeaza sau nu in generarea de elemente neprotejate de dreptul de autor (de tipul design-urilor de caractere alfabetice).

Facandu-se trimitere la anumite cereri pentru inregistrare inaintate Oficiului in ultimii ani ce aveau ca obiect protejarea anumitor programe pentru calculator folosite in combinatie cu design-ul de caractere alfabetice, Oficiul a considerat ca la baza acestor pretentii se aflau semnificative progrese in domeniul tehnologic, in lumina carora s-ar fi impus o modificare a punctelor de vedere emise anterior, facandu-se trimitere aici la Policy Decision on copyrightability of digitizes typefaces.

S-a apreciat astfel ca discutii relevante ar fi putut fi sustinute in jurul urmatoarelor subiecte:

a) Decizia din 1988 facuse o distinctie intre “programul de calculator folosit pentru a controla procesul generic de conversie in format electronic” si “o portiune dintr-un program de calculator…care include informatii, functii, de natura a genera sau a reproduce anumite design-uri de litere”. Se punea intrebarea daca dinstinctia dintre aceastea poate fi valabila si utila in contextul actual de cumparare sau licentiere a literelor in format electronic sau in interiorul unei companii care dezvolta atat design de litere cat si programe de calculator care transpun aceste litere in forma electronica.

In atentia publicului au mai fost formulate urmatoarele intrebari:

b) exista o metoda practica de separare a codului folosit pentru generarea designului de litere de setul de instructiuni care constituie un program de calculator de altfel original in vederea unei posibile inregistrari independente la Oficiul pentru dreptul de autor?

c) care este sensul termenilor „data” si „code” folositi in contextul designului caracterelor alfabetice in format electronic (digitized typefaces)?

d) exista vreo diferenta intre un program de calculator care genereaza anumite design-uri de simboluri alfabetice si un alt program de calculator care genereaza alte materiale neprotejate de dreptul de autor? Trebuie tratat in mod diferit un program de generare a unor simboluri comparativ cu alt program de calculator care genereaza alte materiale neprotejabile?

3. Reglementare finala – Inregistrarea programelor de calculator care genereaza design-ul de caractere alfabetice (Final Regulation – Registrability of computer programs that generate typefaces)

Scopul acestui regulament final a fost declarat a fi clarificarea practicii Oficiului in ceea ce priveste cererile de inregistrare ce au ca obiect programe de calculator folosite pentru generarea de reprezentari in format electronic a design-ului unor caractere de alfabet.

A fost facuta trimitere cu aceasta ocazie la regula instituita jurisprudential si de catre Congres, potrivit careia Oficiul Dreptului de Autor nu inregistreaza cereri ce au ca obiect design-ul caracterelor alfabetice, fie acestea generate de un program de calculator sau reprezentate printr-un desen, pe un material metalic sau in orice alta forma.

In continuare, Oficiul a precizat ca acesta inregistreaza programe pentru calculator indiferent daca rezultatul sau utilizarea destinata acestora implica elemente sau produse neprotejate de dreptul de autor, reafirmand astfel regula tratamentului nediferentiat al programelor de calculator din punct de vedere al protectiei acordate.

A fost amintit faptul ca prin decizia din 1988 problematica programelor de calculator ce generau elemente neprotejabile de genul caracterelor alfabetice in format digital, fusese rezolvata prin obligatia instituita solicitantilor la inregistrare de a renunta printr-o declaratie la protectia dreptului de autor asupra functiilor software care generau sau reproduceau o anumita forma a literelor.

Noi cereri inaintate Oficiului si ulterioare anului 1988 au relevat o schimbare semnficativa din punct de vedere tehnologic, Oficiul ajungand la concluzia ca programele pentru calculator proiectate in vederea generarii unui design de caractere alfabetice pot implica instructiuni software indreptatite la protectie in virtutea legii dreptului de autor. Astfel, crearea de programe ce genereaza fonturi scalabile in vederea producerii unui set alfabetic uniform constand in sute de simboluri, a fost apreciat a implica multe decizii pentru proiectarea instructiunilor care actioneaza printarea. S-a considerat astfel ca expresia acestor decizii nu este limitata de forma neprotejabila a literelor si nici impusa de caracterul functional, fiind astfel protejabila de dreptul de autor sub conditia intrunirii cerintelor privind originalitatea.

Oficiul reafirma astfel punctul de vedere potrivit caruia designul unor litere nu este protejat de dreptul de autor, renuntand insa la cerinta declaratiei de renuntare. Pentru a evita confuzia in randul publicului cu privire la sfera de aplicabilitate a certificatelor de inregistrare ce au ca obiect programe de calculator ce contin instructiuni in format electronic si reprezentari digitale ale design-ului unor simboluri alfabetice, solicitantii nu vor pretinde drepturi asupra „operei in integralitatea sa” sau „asupra intregului text” ca atare.

Important de notat este faptul ca Oficiul Dreptului de Autor din USA precizeaza ca aplicarea dreptului de autor, va fi, ca si in trecut, stabilita de instante.